Manastirea Arnota
Mănăstirea Arnota, purtand hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, a fost ctitorita de Matei Basarab in 1633. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci.
Aceasta frumoasa manastire de maici, prin pictura, arhitectura si sculptura sa, poate fi considerata unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa din tara
Atractii turistice
pensiune horezu,cazare in horezu,pensiune horezu,cazare in horezu,pensiune horezu,cazare in horezu,pensiune horezu,cazare in horezu,pensiune horezu,cazare in horezu
Manastirea Bistrita
Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita, cu hramul "Adormirea Maicii Domunului" dateaza din jurul anului 1490. Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata „Schimbarii la fata”
Manastirea Horezu
Mănăstirea Hurezi sau Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteză a artei românești din acel timp, a fost construită între anii 1690 și 1693.
In interiorul bisericii se afla inestimabilul iconostas sculptat in lemn, scaunul domnesc sculptat, de asemenea in lemn, purtand stema Cantacuzinilor, stranile si un bogat policandru.
Manastirea Polovragi
Manastirea Polovragi este situata la poalele muntelui Piatra Polovragilor pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea in apropierea Pesterii Polovragi si a Cheilor Oltetului.
Manastirea este construita in stilul bizantin si dateaza din anul 1505. Aici se poate admira pictura de traditie bizantina executata in fresca in timpul lui Constantin Brancoveanu, o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea si depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca
Mănăstirea Dintr-un Lemn
Este situata la 12 km nord de orasul Babeni, in comuna Francesti. Traditia locului spune ca ar fi fost ridicata in secolul al XVI-lea folosindu-se lemnul unui singur stejar.
Icoana Maicii Domnului, incinstea careia a fost ridicat biserica, se afla si astazi in biserica de piatra a manastirii. Bisericuta din lemn este lucrata din barne groase si are o lungime totala de 13 m, latime de 5,50 m si o inaltime de aproximativ 4 m.
Schitul Patrunsa
Schitul Patrunsa este un locas monahal ortodox de o frumusete aparte. Poate si pentru faptul ca la acesta nu se poate ajunge cu masina,o carare de 4 kilometri urca lin spre schitul retras. fiind asezat in Parcul National Buila-Vanturarita, locul ofera o liniste atat de benefica dezvoltarii unei vieti launtrice deosebite.
Schitul, cu obste de calugari, se afla asezat la o distanta de numai 7 kilometri de comuna Barbatesti, in judetul Valcea.
Schitul Pahonie
Schitul Pahomie este situat in comuna Barbatesti, langa Baile Olanesti. Ultima parte a traseului este drum forestier accesibil mijloacelor auto, pana la Izvorul Frumos.
Biserica cu hramul "Sfantul Proroc Ilie", in forma de nava, este construita sub stanca, ce o acopera in proportie de 70% si are numai altar si naos.
Pestera Polovragi
Peştera Polovragi se găseşte pe teritoriul comunei Polovragi, între localităţile Horezu şi Baia de Fier, judeţul Gorj, Oltenia, România.
Accesul la peşteră se face de la Mănăstirea Polovragi, pe un drum forestier de aproximativ 1 km. Intrarea în peşteră se află în Cheile Olteţului, deasupra râului ce desparte Munţii Căpăţâna de Munţii Parâng.
Peştera are o lungime (până în prezent cercetată) de 11 km. Traseul vizitabil pentru turişti este de aprox. 800 m. Acest traseu este parţial iluminat.
Pestera Muierii
Peştera Muierii a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Adevaratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci
Pestera Liliecilor
Pestera Liliecilor sau Pestera lui Grigore Decapolitul, se gaseste la 250 de m de Manastirea Bistrita, pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 de m fata de vale,este mentionata pentru prima data in 1929 de Emil Racovita si este in lungime de 250 de m, amenajata si electrificata, pe mai multe niveluri, detinand o bogata fauna cavernicola, cu mai mute specii de lilieci si nevertebrate, sub stratul de guano descoperindu-se in 1952 resturi fosile de Ursus spaeleus Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici in Evul Mediu.Inauntru acesteia se intalnesc doua bisericute din secolul al XVII-lea cioplite partial in stanca (Biserica Ovidenia si Sf. Arhangheli).
Pestera Ursilor
Pestera Ursilor este situata pe versantul vestic al Cheilor Bistritei, aproximativ la 1km de Manastirea Bistrita. Pestera nu este electrificata si nici explorata in totalitate, fiind accesibila pe o lungime de 600-700m cu echipament adecvat.
Cateva specii diferite de lilieci se adapostesc in Pestera Ursilor, dar nu exista colonii de hibernare. Numele provine de la fosilele de urs de pestera (Ursus Spelaeus) gasite in interior. Au mai fost gasite in interior si vestigii istorice datate din Neolitic, cultura Cucuteni si perioadele daca, romana si medievala.
Culele Duca si Greceanu
Culele sunt case boieresti fortificate. Numele provine de la turcescul kule care inseamna turn. Culele Duca si Greceanu se gasesc in comuna Maldaresti. Tot aici se gaseste si casa memoriala I. G. Duca.
Parterul culei Greceanu a fost folosit in productii cinematografice ca: „Neînfricaţii“, „Drumul Oaselor“, „Iancu Jianu – Haiducul“.
Muzeul Trovanţilor
Trovantii sau pietrele care cresc se gasesc in satul Costesti. In "Muzeul trovantilor" se gasesc cateva pietre uriase, cu dimensiuni cuprinse intre 6 si 10 metri. Oamenii din partea locului le-au numit "pietrele care cresc". Trovantii pot fi gasiti si de-a lungul pârâului Gresarea langa satul Otesani.
Ceramica de Horezu
Zona Horezu este cunoscuta ca un vechi centru de ceramica populara. Ceramica de Horezu este realizata folosind mijloace traditionale: roata olarului, cuptoare orizontale pe lemne, obiecte de finisat traditionale.
Printre obiectele confectionate se gasesc oale, blide, ulcioare, farfurii, instrumente muzicale, jucarii si altele.
Parcul Naţional Buila-Vânturariţa
Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene, până la est de Cheile Olăneşti (Folea), creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m).
Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota, Bistriţa, Horezu, Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpuşa, Peri, bisericile rupestre din Peştera Liliecilor, bisericile din localităţile din zonă, precum şi tradiţiile, obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui.
Cheile Bistritei
Cheile Bistriţei (1200m lungime) se afla in apropierea localitatii Costesti si sunt cele mai înguste chei în calcare din România fiind declarate rezervaţie naturală. Drumul forestier prin cheile Bistriţei urcă la izvoarele Bistriţei în Munţii Căpăţânii sub vârful Zmeuratului cu o înălţime de 1938 m.
Accesul spre chei se face pe langa Manastirea Bistrita, de pe drumul judetean Costesti-Bistrita. Pe langa relieful sapat de rau in calcarele munilor Arnota, un punct de atractie il constituie cele 22 de pesteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Pestera Ursilor si Pestera Liliecilor
Cheile Oltetului
Cheile Olteţului se află pe raza comunei Polovragi, din judeţul Gorj, şi se întind pe o distanţă de doi kilometri. La intrare se află Rezervaţia naturală Cheile Olteţului care a fost declarată, printr-o lege din anul 2000, arie naturală protejată de interes naţional. Suprafaţa rezervaţiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzând şi Peştera Polovragi, de asemenea arie naturală protejată de interes naţional.
Trasee mountain bike
Trasee montane sunt numeroase,Horezu fiind situat la 16km de varful Roman, la 60km de Ranca, la 30km de Balota si multe altele.
Trasee trekking si drumetii
Pentru cei care prefera drumetiile, zona Horezu ofera trasee variate de drumetie.
Trasee off road - destinate amatorilor de turism cu maşini de teren sau motociclete.
Targuri si festivaluri
Targul "Izvorul tamaduirii" se organizeaza pe platoul Romani in fiecare an in ziua de izvorul tamaduirii.
Targul ceracimicii populare romanesti "Cocosul de Hurez" se organizeaza in fiecare an in prima saptamana a luni iunie.Evenimentul se desfasoara pe platoul "stejari", dureaza trei zile si aduce la Horezu cei mai mari mesteri olari sositi din toate centrele tarii.
"Fagurele de aur" sarbatoare nationala a apicultorilor, se desfasoara in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile in comuma Tomsani.
"Invartita dorului" festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se desfasoara in fiecare an in a treia saptamana din luna iunie in comuna Vaideeni si dureaza trei zile.
"Braul de aur" sezatoare si concurs de creatie, este organizat in ziua de Sf. Ilie pe 20 iulie in satul Barbatesti.
Targul international al tiganilor are loc pe data de 8 septembrie in satul Bistrita, comuna Costesti
Festivalul Eco-Etno-Folk-Film se organizeaza la inceputul lunii septembrie la Casa de Cultura "Dinu Sararu din Slatioara si sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice.
Zilele orasului se organizeaza la inceputul lunii septembrie in centrul orasului